Arhitecții sunt responsabili pentru proiectarea adăposturilor de protecție civilă în toate clădirile nou construite cu suprafața de 600 mp.
Este în actualitate tema protecției civile. Amenințarea unui război la granița României a făcut Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) să trimită presei lista oficială a adăposturilor de protecție civilă, ca informare pentru cetățeni privind locurile unde oamenii s-ar putea retrage în cazul unui atac sau a unei calamități naturale.
România are oficial ceva mai mult de 4.500 de adăposturi de protecţie civilă în întreaga țară, cele mai multe dintre ele rămânând din vremea comunismului, construite la subsolurile blocurilor sau instituțiilor. Pe această listă, municipiul Sibiu apare cu 45 de adăposturi, dintre care doar 38 sunt operaționale – cele neoperative nu respectă toate cerințele legale. În județ mai sunt doar patru adăposturi la Mediaș, unul la Miercurea Sibiului și unul la Ocna Sibiului, nici o localitate din mediul rural neavând astfel de adăposturi.
- Semn distinctiv – triunghi albastru în interiorul unui pătrat portocaliu
Adăposturile de protecție civilă sunt marcate, de regulă, cu un semn distinctiv reprezentând un triunghi albastru în interiorul unui pătrat portocaliu, cu dimensiunea de 25×25 cm. Acest semn trebuie amplasat atât pe fațada clădirii, cât și pe ușile de acces către adăpost.
- Toate clădirile cu subsol și aria mai mare sau egală cu 600 mp trebuie să fie prevăzute cu adăposturi de protecție civilă, inclusiv clădirile de locuințe colective
Este bine de știut că arhitectul are un rol important în dezvoltarea infrastructurii adăposturilor de protecție civilă, acesta fiind obligat legal să proiecteze astfel de spații pentru orice clădire mai mare sau egală cu 600 mp ce este prevăzută cu subsol, inclusiv în cazul extinderilor ce întrunesc, în urma extinderii, criteriul suprafeței de 600 mp.
Astfel, Hotărârea de Guvern Nr. 862/2016 din 16 noiembrie 2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă, stabilește următoarele categoriile de construcții la care este obligatorie proiectarea adăposturilor de protecţie civilă: sedii ale autorităţilor şi instituţiilor publice locale, clădiri cu destinaţia de comerţ, producţie sau depozitare, clădiri de birouri, financiar-bancare, de asigurări şi burse, clădiri cu destinaţia pentru învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare copiilor preşcolari, elevi, studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, dispensare şi policlinici, clădiri având destinaţia pentru cultură sau de primire turistică de tipul hoteluri, moteluri şi vile turistice, clădiri pentru comunicaţii electronice, gări, autogări şi aerogări, dar și la lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile publicului sau destinate vieţii monahale, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, cu excepţia caselor parohiale.
De reținut faptul că obligația de a proiecta și construi adăposturi de protecţie civilă se extinde inclusiv la clădirile de locuit colective, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp.
- Sălile de sport cu peste 400 de locuri, spitalele și stațiile de metrou – prevăzute cu adăposturi de protecție civilă, indiferent de suprafața desfășurată construită
De asemenea, adăposturi de protecție civilă trebuie proiectate și construite și la clădirile din categoria amenajărilor sportive închise, cu capacitatea mai mare sau egală cu 400 de locuri pe scaune, indiferent de aria desfăşurată.
Stațiile de metrou și clădirile având destinaţia de îngrijire a sănătăţii, cu paturi staţionare, e obligatoriu să fie prevăzute cu adăposturi de protecție civilă, indiferent de suprafaţa desfășurată construită.
- Extinderile clădirilor existente se supun acelorași reguli
Adăposturi de protecție civilă trebuie prevăzute și pentru extinderile construcţiilor existente, prevăzute cu subsol, dacă aria desfăşurată a construcţiei rezultate se încadrează în prevederile ariei egale sau mai mare cu 600 mp, cu excepţia extinderilor la clădiri cu destinaţia pentru cultură, clasificate, potrivit legii, ca monumente istorice.
- Ce sunt adăposturile de protecție civilă? Adică buncărele, în limbaj comun
LEGEA nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă (republicată)stabilește faptul că adăposturile de protecție civilă sunt spații special amenajate pentru protecție în situații specifice, proiectate, executate, dotate, echipate și autorizate potrivit normelor și instrucțiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor.
Documentația tehnică ce prevede construirea de adăposturi pentru protecție civilă trebuie avizată înaintea obținerii autorizației de construcție
LEGEA NR. 481/2004, ART. 45
(2) Autoritățile administrației publice, instituțiile publice, operatorii economici și proprietarii de imobile au obligația să prevadă în planurile de investiții și să realizeze adăposturi de protecție civilă.
(5) Adăposturile publice de protecție civilă prevăzute în documentațiile tehnice ale investițiilor se avizează tehnic, premergător eliberării autorizațiilor de construire, de către serviciile de urgență profesioniste.
- Pe timp de pace, spațiile destinate adăposturilor de protecție civilă pot fi folosite în alte scopuri, inclusiv având compartimentări ușoare, cu obligația de a putea fi eliberate în maxim 24 de ore
(6) În timp de pace, adăposturile publice de protecție civilă, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste.
(7) Adăposturile publice de protecție civilă se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgență profesioniste; deținătorii și utilizatorii acestor adăposturi sunt obligați să îndeplinească normele și măsurile stabilite pentru menținerea adăposturilor și a instalațiilor utilitare ale acestora în stare de funcționare.
- Proprietarii sunt obligați să suporte cheltuielile construirii adăposturilor de protecție civilă, având posibilitatea să ceară subvenții pentru suportarea costurilor
LEGEA NR. 481/2004, ART. 69
(1) Cheltuielile pentru realizarea adăposturilor de protecție civilă aferente construcțiilor cu destinație de locuință, birouri, centre comerciale sau destinate oricăror manifestări publice și care, potrivit normelor specifice, trebuie să fie prevăzute, din construcție, cu asemenea adăposturi se suportă de către proprietar.
(2) Pentru suportarea parțială sau integrală a costurilor realizării adăposturilor de protecție civilă aferente construcției cu destinație de locuință, se pot aloca fonduri cu destinația de subvenții, ce se acordă cetățenilor o singură dată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
- Câte 1mp/persoană pentru adăposturi familiale, 2mp/persoană la spitale, școli și construcții social-culturale
Conform Normelor tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în subsolul construcțiilor noi, capacitatea de adăpostire în adăposturile publice se stabileste în funcție de numărul de persoane rezultat din studiul de amplasare, alocându-se 1mp suprafață utilă pentru fiecare persoană.
Adăposturile din cadrul construcțiilor cu destinație de locuință sunt considerate adăposturi familiale, iar capacitatea de adăpostire se stabilește calculând câte 1mp suprafață utilă pentru fiecare persoană dar nu mai puțin de 9 mp suprafață totală.
Construcțiile spitalicești vor fi prevăzute cu câte 2mp suprafață utilă/persoană, capacitatea adăpostului fiind determinat luând în calcul 2/3 din numărul de paturi.
La construcțiile social-culturale, administrative, școli de toate gradele se va proiecta câte 1mp suprafață utilă pentru fiecare persoană adăpostită. Numărul de persoane se determină considerând 2/3 din personalul administrativ și elevi.
În subsolul unei clădiri se pot amenaja mai multe adăposturi separate, despărțite printr-un perete comun de aceeași grosime și rezistență ca și pereții de protecție exteriori. Capacitatea acestor adăposturi nu trebuie să depăsească 150 de persoane. Fiecare dintre aceste adăposturi trebuie să asigure condițiile tehnice și constructive prevăzute în normele tehnice.
- Adăposturile se acceptă în demisoluri doar cu anumite condiții
Pentru asigurarea unui grad sporit de protecție, adăposturile de protecție civilă trebuie să fie, de regulă, complet îngropate în pământ, cu nivelul planșeului la nivelul terenului. În cazul nivelului ridicat al apelor subterane sau pentru adăposturile familiale se admite ca nivelul inferior al planșeului să depășească nivelul terenului cu maxim 1m.
În situatia în care pereții acestor demisoluri sunt prevăzuți cu ferestre, acestea vor fi protejate cu obloane metalice care se vor închide din exterior spre interior, iar în situații de necesitate se vor obtura cu un strat de pământ taluzat sau cu un rând de saci umpluți cu nisip sau pământ. Dimensionarea elementelor constructive de închidere (obturare) a golurilor din pereții exteriori se va realiza după aceleași principii de calcul ca și ale ușilor și obloanelor metalice etanșe, prevăzute în documentul cu Normelor tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă, ce poate fi consultat la adresa www.designarhitectura.ro/norme-adaposturi
- Fără conducte și canalizare prin adăposturile de protecție civilă. Trebuie să se asigure realizarea ieșirii de salvare în afara zonei de dărâmături
Prin subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila, de regulă, nu se admite trecerea conductelor și canalelor pentru instalații. În cazuri bine justificate tehnic, se admite trecerea conductelor de apă și ale instalației de încălzire din oțel cu un diametru maxim de 70 mm, cu condiția ca cele cu diametru mai mare de 1½” să fie prevăzute în interiorul adăpostului, la intrarea și ieșirea din acesta, robinete de închidere. Trecerea conductelor de canalizare prin interiorul spațiilor de adăpostire este interzisă.
La amplasarea adăposturilor de protecție civilă în cadrul subsolurilor se va ține seamă de urmatoarele cerințe:
– pereții exteriori ai adăpostului trebuie să fie cât mai mult posibil în contact direct cu pământul;
– adăpostul trebuie să fie situat sub partea cea mai masivă a clădirii sau cea mai rezistentă, care asigură un grad de protecție sporit și la lovitura directă a bombelor de avion;
– trebuie să se asigure realizarea ieșirii de salvare în afara zonei de dărâmături, reprezentând 1/3 din înălțimea construcției. În cazuri excepționale sau pentru adăposturile familiale aflate la subsolul construcțiilor cu destinație de locuință, ieșirea de salvare poate fi asigurată de un al doilea acces care să fie dispus diametral opus accesului în adăpost;
– nu se admit spații goale sub adăpost.
- Adăpost = SAS, încăperi de adăpostit, grup sanitar, ieșire de salvare
Așa cum spuneam mai sus, la proiectarea amenajării subsolurilor ca adăposturi de protecție civilă se ține seama de alocarea unei suprafețe utile de 1mp și un volum de 2,5 m3 pentru fiecare persoană adăpostită.
Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecție civilă și cele care au suprafața de adăpostire mai mare de 100mp se prevăd cu: SAS, încăperi de adăpostit, grup sanitar, ieșire de salvare, conform figurii alăturate, respectându-se însă compartimentarea impusă de structura de rezistență a clădirii.
Se recomandă ca încăperile de adăpostit să fie dimensionate la o capacitate de până la 50 persoane fiecare, ținând seama de compartimentarea impusă de structura de rezistență.
Înălțimea încăperilor, măsurată de la cota superioară a pardoselii până la intradosul planșeului va fi de minimum 2,20 m. Se recomandă ca înălțimea încăperilor de adăpostit din subsolurile unităților spitalicești să aibă înaltimea minimă de 2,50 m.
- SAS de minim 2×2,5m.
Subsolurile amenajate ca adăposturi de protecție civilă se prevăd cu o intrare protejată printr-o încăpere tampon – SAS, cu o suprafață de minim 2,00-2,50mp. La adăposturile din subsolul construcțiilor spitalicești, suprafața SAS-ului va fi astfel determinată încât să se asigure accesul cu targa. Pereții SAS-urilor vor avea aceeași grosime și coeficient de armare ca pereții de contur ai adăpostului. Se interzice accesul din SAS direct în grupurile sanitare.
Subsolurile amenajate ca adăposturi familiale sau cele care au suprafața mai mică de 100mp se pot executa fără SAS, ieșirea de salvare fiind considerată al doilea acces.
- Accese cu goluri de trecere mai mari de 0,8m lățime, ieșiri de salvare de 1x1m
Subsolurile amenajate ca adăposturi de protecțe civilă pot avea mai multe intrări. De regulă, se va prevede câte o intrare pentru 150 de persoane adăpostite.
Golurile de trecere vor fi prevăzute de 0,80×1,80 m sau 1,40×2,10 m și cu praguri de 15 cm. Acestea vor fi proiectate șicanat, de regulă la un unghi de 90˚.
Adăposturile vor fi proiectate cu ieșire de salvare ce se execută din beton armat sub forma de tunel, cu secțiunea de minimum 1,00×1,00 m sau circulară, cu ø1,00 m (fig. 4 și 5). Ieșirea de salvare comunică cu subsolul printr-un gol de 0,70×0,70 m, prevăzut cu oblon de protecție etanș, cu deschiderea spre exterior.
Ieșirile de salvare se vor proiecta în afara zonei de dărâmături. Zona de dărâmături cuprinde suprafața din jurul clădirii până la o distanță de H/3 la clădirile cu structura de beton armat sau diafragmă de beton armat și H/2 la clădirile cu alte structuri de rezistență, H fiind înălțimea clădirii măsurată de la nivelul terenului la atic sau cornișă.
Se admite ca, în cazul clădirilor cu parter sau cu parter și un etaj, să nu se prevadă ieșire de salvare, dar obligatoriu un al doilea acces.
Subsolurile amenajate ca adăposturi de protecție civilă trebuie să fie etanșe. Aceasta se realizează prin etanșarea ușilor și a tocurilor acestora, precum și prin astuparea etanșă și rezistentă la presiunea de calcul, a eventualelor goluri în pereții exteriori și a golurilor conductelor și cablurilor prin planșeul și pereții exteriori ai subsolurilor.
Încăperile adăposturilor se prevăd cu pardoseli simple cu suprafața rugoasă (nesclivisită). Pereții și planșeele nu se finisează, cu excepția celor la care se impun anumite finisaje pentru nevoile funcționale din timp de pace.
- Instalațiile de ventilație, electrice și sanitare
Aerul necesar persoanelor adăpostite se asigură cu ventilatoare centrifugale, acționate electric și manual. Instalațiile de ventilare au drept scop asigurarea condițiilor de microclimat și functionează în două regimuri: regim de ventilare mecanică normală în care aerul introdus în adapost este curățat de praf și impurități; regim de filtro-ventilație în care aerul introdus în adăpost este curățat de praf, impurități, substanțe toxice, radioactive de luptă și de agenți patogeni. Reținerea în exterior a acestor din urmă substanțe se face cu ajutorul unor celule filtrante.
Instalațiile electrice au drept scop asigurarea iluminatului adăposturilor și a energiei electrice necesare pentru electromotoarele ventilatoarelor. Alimentarea cu energie electrică se face de la rețeaua exterioară sau de la tabloul general de distribuție al clădirii proiectate. Racordarea instalațiilor electrice ale adăposturilor de protecție civila se va face înaintea întrerupătorului general pentru a nu se întrerupe alimentarea cu curent electric prin deconectarea acestuia.
Alimentarea cu apă se realizează prin racordarea la conducta exterioară de apă sau la una din conductele interioare existente ale clădirii. Conducta de alimentare cu apă se prevede cu un robinet de inchidere, imediat după intrarea acesteia în interiorul adăpostului.
- Câte un grup sanitar pentru 50 de persoane
Adăposturile de protecție civilă se prevăd, de regulă, cu „WC-uri cu tălpi”. În cazul în care canalizarea interioară nu se poate racorda la canalizarea exterioară, se prevăd closete uscate. În tamponul grupului sanitar se prevăd 1-2 chiuvete când acesta este racordat la canalizarea exterioară sau un robinet dublu de serviciu pentru alimentarea cu apă, când se folosesc closete uscate.
Grupul sanitar se compune din cabine și încăperea tampon. Suprafața cabinei se determină, constructiv, pe criteriul minimei funcționalități. Golurile de acces în incăperea tampon se închid cu tâmplărie metalică tip UE, iar cele de la cabine cu tâmplărie din lemn.
Numărul de cabine se stabilește în funcție de capacitatea adăpostului, considerându-se căte o cabină pentru circa 50 de persoane. Subsolurile amenajate ca adăposturi familiale sau cele care au suprafața mai mică de 100 mp se pot executa fără grup sanitar.
- Detalii de execuție
Mai multe detalii tehnice de execuție ale adăposturilor de protecție civilă se pot găsi în documentul cu Normele tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în subsolul construcțiilor noi, ce se găsește aici: www.designarhitectura.ro/norme-adaposturi
–––––
Ce documente sunt necesare pentru avizarea adăposturilor de protecție civilă?
Documentația pentru executarea adăposturilor de protecție civilă în cadrul construcțiilor noi va face parte din proiectul de execuție al construcțiilor respective și va urma regulile de avizare și aprobare aflate în vigoare. Planurile adăposturilor de protecție civilă se păstrează de către inspectoratele de protecție civilă județene.
Documentele necesare pentru avizarea adăposturilor de protecție civilă sunt prevăzute prin ORDINUL nr. 1.435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă. Modelele de cerere pentru emiterea avizului și autorizației de protecție civilă se găsesc pe site-ul www.isusibiu.ro
ART. 18 – Avizele de protecţie civilă solicitate prin certificatele de urbanism în vederea emiterii acordului unic, în C.A.U., se emit pe baza următoarelor documente:
a) cerere-tip;
b) certificat de urbanism;
c) plan de situaţie şi de încadrare în zonă;
- Planul spațiului, schemele instalațiilor, secțiunea verticală a clădirii, memoriul tehnic
d) plan de arhitectură al celui mai de jos nivel al construcţiei şi schema instalaţiilor de filtroventilație, pentru adăposturile cu capacitate mai mare de 50 de persoane, şi al instalaţiilor electrice din adăpost;
e) planul secţiunii verticale a clădirii cu instalaţiile de filtroventilație din adăpost, pentru adăposturile cu capacitate mai mare de 50 de persoane;
f) memoriu tehnic de specialitate;
g) fişa tehnică în vederea emiterii acordului unic, întocmită conform formularului din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.430/2005;
h) opis cu documentele depuse.
ART. 19 – Memoriul tehnic de specialitate cuprinde următoarele:
a) date generale despre adăpost: necesar personal de adăpostit; echipare cu instalaţii speciale, utilaje şi tâmplărie, grupuri sanitare; descrierea acceselor, grosimile pereţilor şi planșeelor, sistem de armare, pardoseli, finisaje, racorduri; instalaţii de filtroventilație, electrice, sanitare, de încălzire etc.;
b) date privind echiparea cu instalaţii de filtroventilație, pentru adăposturile de protecţie civilă cu capacitate de adăpostire de peste 50 de persoane.
- Autorizațiile de protecție civilă se emit după recepția la terminarea lucrărilor și pot fi anulate dacă se constată modificări pe durata exploatării
ORDINUL 1.435 / 2006, ART. 21 – (1) Autorizaţiile de protecţie civilă se emit după recepţia la terminarea lucrărilor, la darea în exploatare a construcţiilor sau amenajărilor noi.
ART. 22 – Autorizaţiile de protecţie civilă emise de inspectorate pot fi anulate de unităţile emitente, dacă pe durata exploatării construcţiilor/adăposturilor se constată nerespectarea măsurilor de protecţie civilă cuprinse în documentaţii ori încălcarea reglementărilor tehnice specifice de protecţie civilă.
